>> RO

Poteca tematică Uzonka – Important de ştiut

Tipul potecii:Poteca tematică din Uzonka constituie o potecă cu o tematică mixtă, de natură geologică-ecologică, în formă de inel, prevăzută cu tăblițe tematicepotecă accesibilă în mod liber. Tăblițele potecii tematice oferă cunoştințe avansate de geologie şi ecologie, anticipând, prin urmare, unele concepte de bază. Datorită bogatului material ilustrativ, este recomandată și la adresa unor grupuri de elevi de școală generală. Traseul este promovat cu conceptul de “Universitate în Aer Liber”.

Scop: Pe lângă promovarea valorilor locale, geologice şi ecologice, dorim să oferim o perspectivă asupra proceselor naturale similare care au loc în lume. Prin  accentuarea anumitor teme, intenția noastră este de a reliefa, pune în lumină unele descoperiri recente de ordin ştiinţific, prin punerea în prim-plan a câtorva relaţii interesante. Printre subiectele discutate pot fi regăsite și aspecte discutabile, dar și exemple clasice.

Durata: Lungimea inelului este de 8.8 km, arterele secundare ale potecii însumând alte 6 km.

Gradul de dificultate: Poteca educațională este în primul rând recomandat la adresa pietonilor, putând fi parcursă și cu bicicleta, dar și călare, putând fi ușor explorată și cu autoturismul de teren în vreme uscată. Datorită pantei versantului, secţiunea estică (între tăblițele 7-8) prezintă o dificultate medie.

Acces: excursioniștii pietonali care sosesc cu trenul pot ajunge la Ozunca Băi de la staţia de cale ferată din Bixad  de-a lungul traseului turistic marcat cu punct albastru. Cei care sosesc cu autoturismele sau cu cursele de autobuz pot folosi ca punct de plecare atât punctele 1, cât şi 10.

Masă și cazare: opțiunile de masă şi cazare de la Ozunca-Băi sunt limitate (vezi harta), însă așezările vecine, Tușnad și Bixad dispun de o infrastructură excelentă.

Surse de pericol: pe traseele marcate și desemnate pe hartă, sunt directive descrierile de siguranţă publică specifice regiunii. Totuşi, în locurile marcate cu triunghi roşu este necesară o atenție sporită  datorită pericolelor asociate cu prezența unor câini ciobănești sau a unor cariere de piatră.

Galeria de piatră, Info-Point: la galeria de piatră de la Ozunca sunt disponibile diverse materiale detaliate, în mai multe limbi, cu rol de ghid informativ.

Cadrele geologice generale ale Ținutului Secuiesc

Momentele de o importanță vitală în cadrul evoluției geodinamice ale Bazinului Carpatic din perioada Cretacic-Miocen sunt captate  în modul cel mai bogat pe lângă Depresiunea Maramureșului de geologia Ținutului Secuiesc și a împrejurimii sale, astfel încât regiunea noastră constituie unul dintre cele mai diverse muzee naturale sub aspect geologic. Prin intermediul celebrului epicentru seismic regăsit în Vrancea (la cca. 60 km), spațiul nostru constituie un laborator contemporan care reprezintă leagănul numeroaselor modele și ghicitori ale geologiei structurale.
Ținutul Secuiesc se poate mândri cu cei mai tineri vulcani ai Carpaților, având o vechime de cca. 30 mii ani și cu singurul lac captat într-un crater vulcanic (Lacul Sfânta Ana) din toată Europa, pe lângă lacurile de acest gen din Munții Eifel (Germania).

De-a lungul axei Racoșul de Jos- Ojdula, în direcția est-vest, regăsim numeroasele provincii structurale ale zonei de subducție a Carpaților. Pânzele structurale în direcția estică sunt din ce în ce mai recente: în timp ce pânzele de șariaj ale Transilvanidelor Estice s-au acumulat deja în era cretacică timpurie, sedimentele din Miocenul târziu ale avanfosei Carpaților servesc drept martori ai ultimei mișcări mai semnificative a orogenezei carpatice (formarea lanțului muntos).
Ofiolitele (fragmente ale scoarței oceanice) împrumută, pe de o parte atracție, pe de altă parte o valoare științifică profundă și importanță pânzelor structurale ale Transilvanidelor Estice ce formează masivul muntos Perșani, Transilvanidele cuprinzând și incluziunile    mantalei Pământului (xenolitele), precum și fauna amonitică din Racoșul de Jos, descrisă încă de către Herbich Ferencz sau coloanele de bazalt de la Racoșul de Jos sau peștera Orbán Balázs de la Merești ce se adâncește în structurile calcaroase de apă puțin adâncă  specifice Jurasicului târziu din Cheile Vârghiș.

Putem observa o serie de straturi de wildfliş posttectonic din era albian-cenomanian, creponată cu o liniatură artistică în aflorimentele din Valea Vârghişului, iar în Ozunca-Băi se pot ochi sedimentele de relict al oceanului Ceahlău-Severin, sedimente oceanice, bogate în nisip calcaros din era beriasian-apțian. Deasupra Ojdulei şi în Valea Buzăului sedimentele de fliş din era cretacică şi paleogenă păstrează secretul funcţionării sistemelor de hidrocarburi carpatice, de la rocile-mamă până la rezervoare, de la elementele structurale până la detaliile petrofizice.
Sedimentele din șirul de depresiunii intramontane secuieşti deschis de faliile de decroșare din pliocen-cuaternar ascund nu numai fosile vertebrate  preistorice minunate, ca zăcământul fosilifer de Mastodon (mamut) borsoni HAYS din Racoşul de Sus, ci şi sedimente pliocene cu zăcământuri de lignit exploatabil.

Reklámok

Vélemény, hozzászólás?

Adatok megadása vagy bejelentkezés valamelyik ikonnal:

WordPress.com Logo

Hozzászólhat a WordPress.com felhasználói fiók használatával. Kilépés /  Módosítás )

Google+ kép

Hozzászólhat a Google+ felhasználói fiók használatával. Kilépés /  Módosítás )

Twitter kép

Hozzászólhat a Twitter felhasználói fiók használatával. Kilépés /  Módosítás )

Facebook kép

Hozzászólhat a Facebook felhasználói fiók használatával. Kilépés /  Módosítás )

Kapcsolódás: %s